Descriere
Clematita Hot Kisses
Plante la ghiveci de 2 litri (2C).
Clematis ‘Hot Kisses’ PBR C2 E este o plantă cățărătoare perenă compactă, livrată într-un ghiveci de 2 litri (C2), cu drepturi protejate de autor (PBR). Acest soi polonez este foarte apreciat pentru florile sale mari, duble și semiduble de o culoare vibrantă purpuriu-roz sau roșu-samiși.
Un nou soi polonez, cu o înflorire bogată în nuanțe de roșu. Florile care apar primăvara sunt duble și semiduble, iar cele din timpul verii sunt simple. Preferă locurile însorite.
ASPECT: Flori de mărime medie (diametru de 12-14 cm), formate din 8 sepale și 40-80 de stamine. Sunt de culoare roșu-închis (burgundy), cu nuanțe verzui pe partea inferioară; sepalele sunt eliptice, cu vârfuri rotunjite. Staminele au antere galbene pe filamente galbene, iar pistilul este, de asemenea, galben. Florile duble și semiduble apar pe lăstarii din anul precedent, în timp ce florile simple se dezvoltă pe creșterile noi, la o înălțime de 40 cm de la baza plantei. Înflorirea are loc din mai până la sfârșitul lunii iunie, iar unele flori pot apărea și spre sfârșitul verii, în lunile august-septembrie. Frunzele sunt verde-închis, ușor lucioase, fiind atât simple, cât și compuse.
MOD DE CREȘTERE: Plantă cățărătoare care se fixează cu ajutorul pețiolurilor. Are un port compact și o rată de creștere moderată, atingând o înălțime de 1,3-1,5 m.
UNDE SE PLANTEAZĂ: Soiul este cel mai potrivit pentru locuri însorite. Se dezvoltă bine în soluri fertile și permeabile, dar crește și în soluri cu fertilitate medie, dacă este fertilizat. pH-ul solului trebuie să fie cuprins între neutru și ușor acid. Este rezistentă la ger (zonele 4-9).
PLANTARE ȘI ÎNGRIJIRE: Plantați-o într-o groapă (60 x 60 x 60 cm) cu sol fertil și un strat de drenaj de 10 cm pe fundul gropii, la o adâncime cu 5-10 cm mai mare decât cea la care a crescut în ghiveci (ghid de plantare). Necesită doar o tăiere ușoară. La sfârșitul lunii februarie sau începutul lunii martie, este suficient să îndepărtați lăstarii uscați și să îi tăiați moderat pe cei vii: în primul an la 30 cm de sol (deasupra unor muguri viguroși), în al doilea an la 70 cm, iar în anii următori la o înălțime de 150 cm (ghid de tăiere).
La jumătatea lunii aprilie, se recomandă aplicarea unui îngrășământ cu eliberare lentă (de exemplu, Osmocote 5-6M).
Udați planta pe parcursul sezonului de vegetație. MOD DE CULTIVARE: Potrivit pentru cultivarea pe suporturi independente sau amplasate lângă pereți, precum și în containere, pe terase și balcoane.
Grup de tăiere: Grupa 2 (tăiere ușoară). Se curăță primăvara și după prima înflorire pentru a stimula apariția noilor boboci.
Tăierea stimulează ramificarea și contribuie la o înflorire mai bogată.
Aceasta trebuie efectuată în perioada cuprinsă între sfârșitul lunii februarie și începutul lunii aprilie.
Tăierea după luna aprilie va duce la întârzierea înfloririi.
Efectuați tăierea cu o foarfecă de grădină bine ascuțită, la 0,5–1 cm deasupra unei perechi de muguri sănătoși.
Îndepărtați întotdeauna toate frunzele ofilite, precum și tulpinile întregi sau doar porțiunile uscate/moarte (de exemplu, din cauza înghețului).
În primul an, toate exemplarele de clematis trebuie tăiate la o înălțime de maximum 30 cm față de bază, pentru a stimula creșterea unor tulpini noi de la baza plantei.
Rezultate similare, sau chiar mai bune, se pot obține prin așezarea tulpinilor pe sol și acoperirea lor cu mulci, procedeu similar celui utilizat la plantare.
Această metodă fortifică plantele, asigurând astfel o înflorire mai bogată și o rezistență sporită la boli.
În anii următori, modul de tăiere depinde de soi și de perioada de înflorire a acestuia
În ceea ce privește tăierea, plantele de clematis pot fi împărțite, în linii mari, în trei grupe, pe care le vom numi:
1 (fără tăiere), 2 (tăiere ușoară) și 3 (tăiere drastică).
Metoda de tăiere:
1. (fără tăiere) – se aplică soiurilor care înfloresc doar pe lăstarii formați în anul precedent: clematitele din grupurile Montana și Atragene. În general, acestea nu se taie deloc; totuși, dacă este necesară scurtarea unor ramuri care au crescut excesiv, tăierea se face imediat după înflorire, de obicei la o înălțime de cel puțin 1 m față de sol.
2. (tăiere ușoară) – se aplică soiurilor cu flori mari care încep să înflorească în mai sau la începutul lunii iunie; primul val de flori apare pe lăstarii din anul precedent, fiind urmat de un al doilea val, mai redus, pe lăstarii noi. Tăierea constă în scurtarea lăstarilor la o înălțime de 100–150 cm față de bază (cu cât planta este mai tânără, cu atât tăierea trebuie făcută mai jos). Aceasta este o metodă sigură de tăiere dacă nu suntem siguri în ce categorie se încadrează planta noastră.
3. (tăiere drastică) – se aplică speciilor și soiurilor care înflorește mai târziu, pe lăstarii noi, din iunie până în iulie (de exemplu, soiurile din grupurile Viticella și Jackmanii). Acestea trebuie tăiate drastic, deasupra celei de-a doua sau a treia perechi de muguri, la 20–50 cm de sol. Această metodă de tăiere se aplică și plantelor viguroase dacă se dorește limitarea creșterii acestora (clematitele din grupul Tangutica).
În cazul clematitelor perene erbacee (grupurile Heracleifolia și Integrifolia) și al soiurilor din grupul Texensis, se elimină toate tulpinile uscate chiar de la bază, iar restul tulpinilor se taie la 5–10 cm deasupra solului.






Recenzii
Nu există recenzii până acum.